Vine vara ....tipul sa ne indragostim din nou

Cred ca unul dintre cele mai iritante lucruri din viata cu un partener, pe care sincer crezi ca-l iubesti, este atunci cand intalnesti pe cineva fata de care nu ai numai atractie sexuala. Cum faci cand iubita iti ofera totul, se poarta ireprosabil, te iubeste, te respecta si tu visezi sa te trezesti dimineata in pat cu altcineva, cand visezi ca pleci la munte cu acel "altcineva". In mod cert asta nu este un atentat la o simpla viata sexuala paralela, ci dorinta de a fi si cu altcineva. Cred ca Dumnezeu, cand a facut barbatul si femeia, l-a facut pe barbat poligam si pe femeie monogama doar sa mai incite un pic lucrurile. Gratie internetului, pot vedea pe unul din site-urile de socializare, oricand poze cu faptura asta. Incredibil de delicata, perfecta fizic dupa tiparele lumii in care traim, cu replici intotdeauna de bun simt si de originalitate. Nu stiu daca mi s-a intamplat de 3 ori in viata sa vad pe cineva astfel. In mintea mea, desi nu este nimic mai mult decat o conversatie intre noi, s-a creat o relatie. Simt deja ca am iesit de nenumarate ori la terasa, la munte sau la mare. Simt ca deja i-am dus micul dejun la pat cel putin odata cu o floare de camp prinsa intr-o mica glastra. De ce gandirea omului e atat de complexa? Daca este atat de complexa, de ce ii cerem sa fie simpla prin comuniunea cu oamenii din jurul nostru? Ni s-a dat pasiunea pe care sa o folosim concomitent cu doi oameni, dar nu ni s-a dat iubirea a carei impartire este aproape imposibila. Ce as putea sa fac acum? Daca devin mai apropiat cu acesta fata (care are si numele meu la feminin), foarte probabil imi complic existenta. Cu toate astea sunt dependent de atentie din partea ei. In cazul asta, ca si in altele o sa marg pe ce-mi ofera destinul.

Visul bate Viata!

Traiesc in doua lumi, ca dealtfel asemeni multor oameni. Sunt un tip pragmatic, calculat, care incearaca sa-si faca loc cu coatele impingand oamenii in directiile pe care le vreau. In acelasi timp sunt si un tip visator.
In ultima perioada visarea mea a inceput sa se propage. Am inceput sa ma plimb mult, sa gandesc mai mult. Vreau sa raman in lumea asta tot timpul. Am realizat astfel de ce imi este atat de greu sa mai ascult oamenii. Ca o conversatie cu mine sa aiba atentia mea trebuie sa-mi starnesca visul. Daca vorbesc cu cineva despre lucruri care nu fac asta, incep sa vad doar gura vorbitorului neputandu-ma concentra asupra logicii discutiei. Frecvent mi se intampla ca sa vreau sa ascult, si-mi imping persoana cu care am dialog spre o finalizare a povestii cat mai rapida prin "si....", "get to the point...". Spre exemplu, daca prietena mea imi povesteste de un coleg de serviciu, dupa 2 minute atentia s-a terminat, insa daca imi vorbeste despre o colega lesbi, interesul meu este captat imediat pentru ca in mintea mea deja s-a format o poveste cu doua tipe care se saruta, se mangaie si incep sa cer detalii, fara sa vreau, despre fata in discutie chiar daca sansa sa se intample ceva este de 0,001%. Cred ca asta e si motivul excitarii mele atat de mari la Troc-ul de pe str. Arthur Verona (vezi postarea anterioara). Mi-am imaginat o poveste cu fata aceea cu brozul aramiu. Probabil asta e si incantarea cu Vama Veche, ca, desi e posibil sa nu se intample nimic, visez la posibilitatea infinita de noi experiente cu oameni fara inhibitii. Visul a devenit in ultimele luni salvarea mea dintr-o realitate care o suport din ce in ce mai greu. Este modul meu in care ma pun in hibernare pana la momentul in care voi putea scoate mandru capul afara ca am relizat ceva.
Lansez o invitatie pentru, sper eu, mai multa lume: imi poti trimite la comentarii un picior de realitate continuata cu un vis frumos? Vreau si eu in visul tau ...

Gandul care nu mai suporta omul

Intotdeauna m-a fascinat efectul de betie, indiferent de ce anume l-a provocat. Mi-am dat seama ca in timp, faptul ca nu mi-am exprimat frustrarile, gandurile, nu am facut altceva decat sa ma incarc fara ca ideile pe care intr-adevar le am sa mai aiba loc in gandurile mele. Postarea aceasta este efectul primei.
Astazi am fost la troc-ul de pe Str. Arthur Verona. A avut un efect ciudat asupra mea. Am vazut pe strada asta o gramada de oameni pe care ii cunosc de multi ani, din vremea primelor mele Vami Vechi, dar si oameni noi pe care as fi vrut sa-i cunosc. Am fost cu iubita mea, cu care impart o viata obisnuita de destui ani. M-am simtit in plus!!!! Lumea pe care o adoram nu mai era pentru mine si, totusi, erau oameni acolo apropiati de varsta mea si care inca aveau liberatea de a avea momente frumoase. Eu aveam un moment de invidie si mana iubitei, a restrictiei pe care o simteam, era mereu in mana mea. Stiam ca ea nu se potrivea peisajului, o vedeam ca o povara in adunarea aceea de oameni pe care vroiam sa-i sorb de noi intrebari, noi cunostinte. La un moment dat, apare o fosta iubita, iar parul ei roscat imi aduce aminte de pasiunea pe care i-am purtat-o, insa "its a close chapter". Am trecut cu bine!! Si apoi vad un suras si o mana care-mi face semn. Este o veche cunostinta la care ma uit ca la fructul oprit. Este bronzata.....imi spune ca a fost in Vama si s-a distrat de minune, insa restul cuvintelor le-am pierdut in ochii ei verzi pe tenul cel aramiu, imbracamintea ei funky, silueta ei de o feminitate debordanta. Am rupt imaginea pentru o clipa pentru ca am simtit mana iubitei si am devenit imediat "office". Mi-as fi dorit atat de mult sa o mangai cu dosul palmei de-a lungul oblazului ei si sa o strang in brate dupa o vanatoare de replici care sa-mi creasca rating-ul de mascul care si-o doreste atat de mult. Discutia e rupta de un amic, un etern indragostit, dar fara prima donna. Se uita cu interes la ea si il vad cu flirteaza ...... ma frustrez teribil, moment in care imi iau iubita, ma duc acasa, fumez si beau mult dupa care imi dau seama: sunt un idiot!!!!! Mi-am dat seama ca tot ceea ce vreau sa fac este de a ma rupe de "omul obisnuit". Nu vreau sa fiu un "individ" intr-o mare masa si vreau ca toti sa vada asta. M-am bagat in organizatii discrete de elitisti, mi-a placut sa ma joc cu politica, mi-a placut sa ma joc cu toti oamenii si cu mine. Am facut asta pentru ca vreau ca gandirea mea sa depaseasca orice este comun. Am realizat ca nu sunt in stare sa-mi joc viata normal. Vreau sa pot avea orice......ce femeie sau cate vreau, ce drumetie vreau, ce afacere vreau, ce viata vreau. Cum as putea sa-mi insel constiinta? Cum as putea sa ma insel pe mine insumi pentru a ajunge la orice dorinta a mea. Imi urasc educatia ....urasc oamenii comuni si implicit pe mine acum.
Aveam mai multe idei cand am inceput postarea asta, insa probabil efectul fumatului m-a facut sa le uit....insa le voi readuce aici.

A fi sau a nu fi ..... cu alta/altul

Intotdeauna m-am intrebat cum pot revistele sa vanda retete de cum ne putem gasi partenerul perfect sau cum sa-l mentinem perfect. Din culmea perfectiunii multor relatii stabile, nu am cunoscut un barbat care sa nu-si fi inselat nevasta sau iubita macar odata. In mod evident toate relatiile seriose au cam acelasi tracking. Incepem cu pasul 1 cu o pasiune extraodinara, sex animalic chiar si mai mult decat odata pe zi. Pasul 2 apare dupa 3-4 luni in care, pe masura ce se consolideaza atasamentul fata de partener/a scade usor interesul fata de sex (o data la 2-3 zile). Pasul 3 dupa un an, nu mai mentionez atasamentul pentru ca este in crestere tot timpul pe masura ce sexualitatea relatiei scade si probabil ajunge la o data pe saptamana. Dupa vreo 4 ani te-ai plictisit sexual si faci sex (sau dragoste dupa vocabularul feminin) cand iti aduci aminte in timp ce, daca partenerii nu-si sparg capul, ajung sa se iubeasca foarte mult neputand sa-si imagineze viata fara sforaitul partenerului sau chilotii intinsi in toata casa.
Cu alte cuvinte, daca vrei sa ramai activ sexual cauti pasul 1 si o iei de la capat sau macar un unattached fuck pentru ca-ti iubesti partenera dar te-a plictisit in pat.
Ma amuza teribil cand aud versiunea "cuplurile pot sa-si faca viata sexuala mereu noua". Nu-mi dau seama ce ar putea fi atat de nou dupa anii buni de sex. Cred ca singurii care cred asta sunt cuplurile de swingeri, dar imi este greu sa ma conving ca as putea sa accept atingerea sexuala a unuia de partenera mea. Probabil solutia este undeva la mijloc, o relatie de tipul "nu ma urmaresti si nu te urmaresc si daca te-am prins, te-am ars".
Sunt sigur ca multi dintre voi aveti alte versiuni si-mi doresc sa le aud la comentarii.