Gandul care nu mai suporta omul

Intotdeauna m-a fascinat efectul de betie, indiferent de ce anume l-a provocat. Mi-am dat seama ca in timp, faptul ca nu mi-am exprimat frustrarile, gandurile, nu am facut altceva decat sa ma incarc fara ca ideile pe care intr-adevar le am sa mai aiba loc in gandurile mele. Postarea aceasta este efectul primei.
Astazi am fost la troc-ul de pe Str. Arthur Verona. A avut un efect ciudat asupra mea. Am vazut pe strada asta o gramada de oameni pe care ii cunosc de multi ani, din vremea primelor mele Vami Vechi, dar si oameni noi pe care as fi vrut sa-i cunosc. Am fost cu iubita mea, cu care impart o viata obisnuita de destui ani. M-am simtit in plus!!!! Lumea pe care o adoram nu mai era pentru mine si, totusi, erau oameni acolo apropiati de varsta mea si care inca aveau liberatea de a avea momente frumoase. Eu aveam un moment de invidie si mana iubitei, a restrictiei pe care o simteam, era mereu in mana mea. Stiam ca ea nu se potrivea peisajului, o vedeam ca o povara in adunarea aceea de oameni pe care vroiam sa-i sorb de noi intrebari, noi cunostinte. La un moment dat, apare o fosta iubita, iar parul ei roscat imi aduce aminte de pasiunea pe care i-am purtat-o, insa "its a close chapter". Am trecut cu bine!! Si apoi vad un suras si o mana care-mi face semn. Este o veche cunostinta la care ma uit ca la fructul oprit. Este bronzata.....imi spune ca a fost in Vama si s-a distrat de minune, insa restul cuvintelor le-am pierdut in ochii ei verzi pe tenul cel aramiu, imbracamintea ei funky, silueta ei de o feminitate debordanta. Am rupt imaginea pentru o clipa pentru ca am simtit mana iubitei si am devenit imediat "office". Mi-as fi dorit atat de mult sa o mangai cu dosul palmei de-a lungul oblazului ei si sa o strang in brate dupa o vanatoare de replici care sa-mi creasca rating-ul de mascul care si-o doreste atat de mult. Discutia e rupta de un amic, un etern indragostit, dar fara prima donna. Se uita cu interes la ea si il vad cu flirteaza ...... ma frustrez teribil, moment in care imi iau iubita, ma duc acasa, fumez si beau mult dupa care imi dau seama: sunt un idiot!!!!! Mi-am dat seama ca tot ceea ce vreau sa fac este de a ma rupe de "omul obisnuit". Nu vreau sa fiu un "individ" intr-o mare masa si vreau ca toti sa vada asta. M-am bagat in organizatii discrete de elitisti, mi-a placut sa ma joc cu politica, mi-a placut sa ma joc cu toti oamenii si cu mine. Am facut asta pentru ca vreau ca gandirea mea sa depaseasca orice este comun. Am realizat ca nu sunt in stare sa-mi joc viata normal. Vreau sa pot avea orice......ce femeie sau cate vreau, ce drumetie vreau, ce afacere vreau, ce viata vreau. Cum as putea sa-mi insel constiinta? Cum as putea sa ma insel pe mine insumi pentru a ajunge la orice dorinta a mea. Imi urasc educatia ....urasc oamenii comuni si implicit pe mine acum.
Aveam mai multe idei cand am inceput postarea asta, insa probabil efectul fumatului m-a facut sa le uit....insa le voi readuce aici.